start counter

Thursday, June 6

Veverita Mama

Veverita cu coada alba, e Veverita Mama, cu doi pui. Data trecuta, mi-a adus la geam un singur pui, sa se asigure ca totul e in regula :


          Ieri dimineata, s-a prezentat sub geam cu amandoi puisorii, pe care i-a ignorat cu gratie ...


                                       ...  ca ea a sarit pe pervaz si a mancat linistita alune :


  Aia mici erau cam derutati, iar cel nou, s-a ascuns in spatele gardului, ca nu stia ce urmeaza si ce trebuie sa faca .
Sunt mic si speriat !


                             Asa ca i-am strigat si le-am aratat ca am alune : e un pas inainte ...


                                         Wow, e aluna adevarata ?  E pentru mine ?


Eu nu vin la geam, ca sunt nou pe aici si ma tem ! Mai bine cer lapte de la mama !



Numai ca Veverita Mamam i-a intarcat recent si l-a lasat sa suga. Nu l-a lasat sa manance nici din aluna ei.
Asa ca, ala micu' se uita cu jind la aluna cu care il ademeneam eu : sa vin, sa nu vin ? ..


Uite ca mi-am luat inima in dinti si am venit : nu de alta, insa mi-e foame rau si mama nu mai vrea sa ma hraneasca !


Am stabilit : toata suflarea veveriteasca ia micul dejun !  Doar ca avem o problema : veveritele sunt chioare bine de tot ! Initial, am crezut ca doar veveritele mai batrane, insa si puii sunt la fel ! 
   Nu doar eu am observat asta, ci si porumbeii, care dau tarcoale veveritelor si le fura alunele. Ca veverita se invarte bezmetica , adulmeca de jur imprejurul ei si tot nu nimereste aluna din fata ei. Las' ca o gaseste porumbelul ! 

Nu doar porumbeii profita, ci si vrabiile. Astea fura aluna, o cara in cioc in parcare, dupa care o lovesc cu ciocul pana se sparge bucatele mici .Degeaba le dau bucati de paine, ca si vrabiile si porumbeii, nici nu se ating de ea, atata vreme cat vad ca hranesc veveritele : intai alunele, si apoi ... restul !
    Aveam 5 porumbei care stateau la panda, plus un stol de vrabii ! 


    Cum hraneam eu veveritele, observ ca a mai aparut un veveritel mic : ascuns sub gard, mai de departe !


Mititelu' se temea sa vina mai aproape : clar ca nu era pui de-al Veveritei Mame . Statea cuminte si adulmeca trotuarul, poate poate gaseste si el ceva de mancare !
I-am aruncat alune ( ca n-a fugit ) : a reusit sa gaseasca cateva, a mancat si a plecat topaind . Restul le-au mancat porumbeii.



No comments:

Post a Comment